Vocea

argument: Eu? Pãi, mă pot în schimba în cursul unei zile. Mã trezesc şi sunt unul şi când mã culc ştiu clar cã sunt altul. De cele mai multe ori nu ştiu cine sunt. Ca şi cum ai avea ieri, azi şi mâine, toate în aceeaşi cameră. Nu se poate spune ce se va întâmpla.

fragment din filmul I’m not there

Photobucket

Acum e doar o voce, însă demult de tot era copil. Apoi, când l-a văzut prima oară pe Erou, şi-a dorit să fie ca El. Aşa se explică apariţia mea.

A fost dus la şcoală, unde l-au învăţat să scrie şi să citească. Pălea încet cu fiecare carte citită, cu fiecare bileţel de “Vrei să stai cu mine?” mototolit, iar eu mă conturam din ce în ce mai bine.

Astăzi, a rămas doar vocea ce se întreabă în nopţi albe cine e. Eu nu trebuia să fiu. Trebuia să fie doar el, copilul. Greşeala lui a fost că şi-a dorit să fie altcineva. Şi după o groază de altcineva-uri probate s-a pierdut şi m-a creionat pe mine. Mă simt vinovat.

Am încercat să-l distrez. Era atât de trist şi atât ocupat să-şi ascundă durerea, încât mi s-a făcut milă de el. L-am dus pe bicicletă la Pârâul în care se juca pe vremea când era stăpân. Dădea să plângă, mi-a spus să-l duc repede de acolo fiindcă Pârâul i-a adus aminte de o fată desculţă al cărei chip nu şi-l mai amintea.

-E veche amintirea, îmi zise. Doar sufletul ei îmi mai răsună clar în memorie, alături de râsetele noastre îmbrăţişate în timp ce călcam sfioşi prin apă ca nu cumva să omorâm vreo broască.

-Capriciosule, termini odată? Uită-te la trăirile mele. Sunt la fundul sacului acoperite de cuvinte, iar exprimarea lor presupune atât de mult efort încât mă întreb cât o mai duc. Încerc să le scot la lumină, se zgârie de cuvinte şi le scap în cele din urmă pe nisip sfâşiate şi schilodite. Mă simt neputincios şi vinovat, fiindcă de câte ori mă întrebi „Cine sunt? nu-ţi pot răspunde. Dacă mai continui aşa, într-o zi am să te prostesc şi-o să-ţi spun că eşti cel mai fericit om din univers şi că cea mai frumoasă fată din lume te iubeşte doar pe tine. E bine?

A tăcut ruşinat, deşi avea tot dreptul să n-o facă.

Privind în urmă la ce am fost, pot spune că am ajuns mai bun. M-am lăsat de fumat, mi-am tras o gagică, bursă şi-o comoditate nemeritată în cercul de prieteni. Însă lui nu i-am luat nimic şi de-aia mă simt vinovat. Copiii se aşteaptă să le iei ceva…