Ce credeţi despre Dan Puric

Dan Puric

sursa foto

Ieri a fost o zi plină. Câmpia-Cluj. Stat la coadă…degeaba cum aveam să aflu. Ajuns acasă. Plecat înapoi în Turda fiindcă maşina de găurit cumpărată n-avea mâner…În fine, cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat a fost că mi-a împrumutat Ilinca “Despre omul frumos”, cartea lui Dan Puric.

Am tot vrut să cumpăr cartea asta. Mi-au recomandat-o mulţi, dar din varii şi ruşinoase motive n-am reuşit niciodată. Cartea e aproape gata, poate o să scriu despre ea săptămâna viitoare.

Acum vreau să-i întreb pe cei care ştiu cine e Dan Puric, l-au citit sau l-au urmărit la TV: Ce credeţi despre Dan Puric?

De ce întreb:

“A doua specie care mă indispune e cea care practică extrema opusă. Apare, din când în când, la televizor şi vorbeşte patetic despre „neam”, despre „credinţa omului simplu” şi despre Iisus Hristos. Mă frapează, de fiecare dată, subtonul de impostură, falsul acestui tip de discurs, semidoctismul lui, încântat să manipuleze grandilocvent cele mai obosite locuri comune ale retoricii naţionale: noi care am suferit, noi pe care „ei” vor să ne distrugă, noi care suntem creştini de două mii de ani, noi care nu ne dăm bătuţi, noi care doinim, jelim şi învingem, noi. Totul asezonat cu câteva citate prost asimilate şi cu un fel de sfătoşenie şugubeaţă, pastişând, fără har, stilul Petre Ţuţea.”

Andrei Pleşu aici

Înclin să cred că despre Puric e vorba în fragmentul de mai sus. În interviul de azi din Adevărul, Pleşu răspunde la o întrebare cu

“Am scris ceva la un moment dat despre el, fără să-l numesc, şi mi s-a spus că sunt invidios[…] Părerea mea sinceră este că el nu este pregătit pentru acest rol, din două motive. Unu: se simte indecent de bine în el, iar asta se vede din mica pompă profetică a discursului. Doi: n-are cultură suficientă, iar asta se vede din modul cum dă citate. Citatul este nemilos. Felul cum citezi te dezbracă. Regula e să nu citezi mai mult decât citeşti.”