Să te gândeşti la mine

Stăteam amândoi la masă. Nu ne-am aşezat faţă în faţă; preferam poziţia mult mai confortabilă emoţional: umăr la umăr. Eu eram rece şi-i spuneam ceva chestii nesimţite încercând s-o rănesc. Ea tăcea. M-am uitat cu coada ochilor la ea şi am tăcut brusc.

-Acum…ştiu c-am fost porc în multe cazuri. Dar să te gândeşti din când în când la mine. Aşa…puţin…la ce a fost frumos între noi.

Ea n-a zis nimic, doar şi-a aşezat capul pe umărul meu. Eu am lăsat mâncarea deoparte. Îmi apăruse un nod în gât şi încercam să ţin lacrimile acolo unde trebuiau să rămână.

În boxe mergea Vama Veche, iar a doua zi urma să mâncăm iaurt în pat. Mă învăţase să văd partea verde a lucrurilor. Cursul se terminase.