Poetul

Poetul simţea de la câteva volume-ncoace că ceea ce făcea nu mai era destul. Că oamenii îl citeau mulţumiţi, apoi aţipeau pe fotoliile lor calde cu versurile lui pe buze şi atât. Dimineaţa, oamenii se trezeau, se spălau pe faţă, mergeau la muncă şi uitau de ei.

Nemulţumit, Poetul şi-a vândut sufletul diavolului, şi la fel ca Prometeu şi-a sacrificat viaţa pentru oameni aducându-le foc în suflet. Şi-a luat viaţa de aici şi de dincolo, şi-a băgat picioru-n ea şi a început să danseze.

Unii spun că spiritul Poetului încă mai trăieşte printre muritorii de rând căutând adepţi şi însufleţind publicul. Alţii spun că e doar o legendă.