Nu mai fi un consumator

Ţin minte şi acum ziua în care am dat peste StumbleUpon. Mi s-a părut uimitor cum poţi să citeşti cu un singur click cele mai bune articole din domeniul tău de interes. Apoi, îmi amintesc vara în care am dat de Twitter. Mi-am instalat Echofon-ul pe Mozilla şi eram la curent cu tot ce spuneau oamenii pe care îi consideram interesanţi. Apoi, pentru că asta nu era suficient, am devenit activ şi pe Facebook. De Reader nici nu mai zic, în care eram abonat la vreo 300 de bloguri. Aveam tot ce-mi trebuia. Eram la curent cu tot ceea ce mă interesa.

information_overload_by_sculmully

Problemele care au apărut

1. Prea multă informaţie, prea puţin timp pentru digerat. Faptul că citeam zilnic zeci de articole, nu m-a ajutat decât la formarea unei culturi generale. Însă prea puţin a avut impact asupra vieţii pe care o duceam. Degeaba citeam zeci de articole de dezvoltare personală. N-aveam timp să le testez, a doua se îngrămădeau altele în Reader. Şi probabil că din toate acele articole, unul sau două meritau o atenţie specială, puţin timp de meditat asupra lor. Însă eu n-aveam timp de meditat, vroiam să aflu cât mai multe.

2. Intrarea în pasivitate continuă. Momentul în care am început să-mi schimb viaţa(sună pompos, ştiu) a fost exact când m-am dezabonat de la toate blogurile, mi-am luat o bucăţică de hârtie şi am scris 3 lucruri majore pe care le vroiam de la mine în următoarele 6 luni. Bucăţica aceea de hârtie, scrisă cu pix roşu, încă zace printr-una din cărţile din bibliotecă, însă doarme liniştită. Pentru că din cele 3 lucruri, mi-am îndeplinit două.

De la a citi o grămadă de sfaturi până la aplicarea lor, e un drum, nu neapărat lung, dar care necesită puţin efort. Şi tot citind despre lucrurile pe care vrei să le faci, până nu treci la acţiune, nu vor rămâne decât nişte vise plăcute. Exista un banc la un moment dat despre modul în care poţi face bani pe Facebook: Click pe “Account settings, Delete account şi treci la muncă”. Crede-mă: urmarea acestui sfat s-ar putea să-ţi schimbe viaţa :)

3. Mindset-ul de consumator. Pe reddit am găsit un post interesant în care autorul spune aşa: “make sure to start every day as a producer, not a consumer.” Cuvintele astea m-au urmărit zile întregi. Până la urmă ce vrei să fii: un consumator de informaţie sau un creator? Fiind ocupat să fiu la curent cu toate, am început să-mi ignor blogul. Nu mai eram un creator, nu mă mai străduiam să-mi scot ideile la lumină. Eram pur şi simplu un consumator precum majoritatea utilizatorilor de pe net.

Observ că majoritatea din noi ne lăudăm că nu ne-am mai uitat la TV de ani buni. Really? Chiar crezi că e vreo diferenţă între a sta ca o legumă în faţa televizorului şi a sta toată ziua pe Facebook? Probabil nivelul de cultură. Însă leguma, rămâne tot legumă indiferent dacă creşte cu îngrăşământ natural sau nu.

Încearcă să creezi ceva dacă vrei să creşti. Articolul ăsta e o creaţie, probabil o să-mi ia o oră până-l termin. Dar faptul că-l scriu face mai mult decât zeci de articole pe care le-aş citi pe tema asta. Să creezi e mult mai challenging decât să consumi. Şi nu mă refer doar la scris. După ce am început să fiu fascinat de PHP, m-am abonat la cele mai bune bloguri de PHP  pe care le ştiam. Şi chiar dacă am citit mult, foarte rar am pus mâna pe tastatură să încerc să aplic ceea ce citisem. Şi nu se compară deloc cu luna în care am stat şi mi-am făcut un proiect personal. Nu era mare lucru, dar era ceva la care am muncit cu mâinile mele. Şi am învăţat enorm de mult, doar încercând să fac ceva ce mi se părea mişto. Puteam citi despre toate lucrurile pe care le-am implementat acolo cu un simplu search pe google. Însă sunt foarte sigur că n-aş fi rămas cu nimic.

Cum am ieşit din rutina de consumator

Am renunţat la reader. Dacă un site/blog e atât de awesome pe cât cred, înseamnă că am să-i ţin minte adresa.

Legat de ştiri, am rămas abonat la zeroştiri. Mi-a plăcut ideea cu care au început: “Ideea cu care pornim la drum este că sunt enorm de multe siteuri de ştiri şi foarte puţine ştiri importante. Încercăm să le triem şi să le comentăm pe cele mai importante.”

Pentru editoriale şi ştiri mai pe larg am rămas abonat la România Liberă. Citesc câteva editoriale, în rest doar arunc o privire peste titluri.

Iar în ceea ce priveşte curiozitatea mea legată de programare şi tehnologie sunt abonat la Hacker Newsletter. Îmi vine sâmbăta şi nu-mi înşeală niciodată aşteptările.

Nu mai folosesc Twitter de luni bune, pe Facebook am şters toţi oamenii pe care nu-i cunoşteam sau nu produceau nimic valoros, iar pe mess stau în marea majoritate a timpului invisible.

Atât. Fără distracţii, fără posturi superficiale care nu făceau decât să-mi ocupe timpul şi fără oameni care să mă deranjeze. Încă mai am de lucrat la acest program, dar în principiu ăsta e.

Ştiu, pierd multe chestii valoroase. Dar n-am de gând să cotrobăiesc prin zeci de gunoaie, în speranţa că voi găsi printre ele un lucru care merită.

Exprimă-te

Fă un exerciţiu simplu: dezabonează-te de la toate site-urile de ştiri timp de o lună. Crezi că ai observa vreo diferenţă? Vei fi afectat de faptul că nu eşti la curent cu toate? Deloc. Dacă s-ar întâmpla ceva major, ai afla cu siguranţă de la prieteni. Şi apoi vei fi scutit de toate lucrurile fucked up care se întâmplă pe lumea asta(ştirea cu femeia ce şi-a înjunghiat copilul de 8 luni, mi-a stricat o după-amiază întreagă).

Apoi mai fă un exerciţiu: În loc să citeşti zeci de articole despre cum să faci un lucru, încetează. Şi începe să faci acel lucru. Vei observa diferenţa între a citi despre ceva şi a trece la acţiune. E enormă, mai puţin motivantă, dar cu siguranţă la sfârşit te vei simţi mult mai împlinit.

Apoi fă-ţi un blog, scrie despre lucrurile care îţi plac. Scrie o bucată de cod, doar să vezi dacă-ţi iasă.  Fă-ţi un abonament la sală, înot sau salsa. Fă un curs de mimi dacă asta te satisface. Important e să te exprimi.

Pentru că dacă vrei ca viaţa ta să aibă un impact sau un înţeles, trebuie să te exprimi. Zi de zi. Mintea şi corpul tău sunt cele mai bune instrumente de pe lumea asta. Cântă la ele. Practică în fiecare zi cu ele şi nu le lăsa să ruginească. Oamenii care nu se exprimă, nu trăiesc niciodată cu adevărat.