Lupul de stepă

Am citit-o la recomandarea lui Adi căruia țin să-i mulțumesc și pe această cale.

lupul-de-stepa

Mi-a plăcut cum a fost scrisă. Nu-i prima oară când constat cât de greu trebuie să fie să traduci niște cărți atât de frumos. Mi-e milă de toți traducătorii care fac o treabă așa de bună și n-au parte decât de un nume scris cu font mic.

Am simțit și înțeles personajul. Unii spun că-i o carte tristă și nu-i o idee prea bună să te identifici cu Haller. Eu m-am simțit norocos. Nu dai în fiecare zi de cărți în care să intri atât de mult în pielea personajului.

Finalul nu prea l-am înghițit. Cred că mi-ar fi plăcut mai mult să-l văd decât să citesc despre el . Nah, poate o să mă simt mai bine când mă uit la  filmul din ’74.

Două recenzii: pe bookblog și la Tomata cu scufiță.

PS. Mai aștept recomandări.