Șantierele nu-s întotdeauna plăcute

Lângă biroul de la muncă se lucrează din greu pentru isprăvirea unei clădiri de birouri. Au început cu câteva zile înainte să ajung să mă angajez eu la firmă.

Deja are 8 etaje, începe să capete contur. Va fi o clădire cilindrică, probabil acoperită complet în sticlă, parcare subterană și birouri largi.

Se lucrează relativ liniștit acum. Dar n-a fost timpul așa. În primele săptămâni era doar o groapă din care muncitorii polonezi se chinuiau să scoată ceva. Nu era nimic impunător într-o groapă. Doar praf și noroi dacă mai ploua.

Însă timpul și disciplina muncitorilor care au respectat întocmai indicațiile inginerului șef încep să se întrevadă într-o clădire frumoasă. Sudoarea, căldura și înjurăturile polonezilor vor fi uitate. Vor fi doar niște corporatiști care se vor lăuda că lucrează într-o clădire mișto.

Șantierele nu-s întotdeauna plăcute. Doar praf și noroi dacă mai plouă.  Din fericire nu durează prea mult. Durează în schimb clădirea și satisfacția oamenilor care au lucrat la ea.