Caiet de lecții

“O viață necercetată nu merită trăită.”

– Socrate

Dacă tot am fost pe acasă de sărbători, într-o zi m-am pus pe cotrobăit printre lucrurile mele. Știam ce caut. De-a lungul anilor, am tot avut caiete în care îmi notam planuri, schițe sau alte chestii privind dezvoltarea mea. Întotdeauna când caut prin fostele mele lucruri găsesc ceva plăcut de care am uitat între timp.

De data asta am găsit un caiet din 2010. Pe prima pagină aveam scrise 10 lucruri pe care doream să le fac în acel an. Apoi, în fiecare zi scriam pe pagina următoare ce am făcut ca să fiu mai aproape de acele scopuri. Iar dedesubt, 3 lucruri pentru care eram recunoscător în acea zi. Am citit caietul zâmbind de naivitatea și perfecționismul meu de atunci. Poate cândva am să reîncep acest obicei. Nu știu cât ajută pentru îndeplinirea scopurilor, dar cu siguranță vei zâmbi când îl vei citi peste ani.

2015 nu mi-a început tocmai bine. Cu toate astea n-am să las primele 10 zile să-mi definească un an întreg.

Uitându-mă la problemele pe care le am acum și fiind sincer cu mine, îmi dau seama că toate sunt din vina mea. Nu-i ca și cum 2015 ar fi un bulangiu care s-a hotărât să-și bată joc de mine.

Când am ajuns vineri în Berlin mi-am luat din nou un caiet de notițe. Pe prima pagină am scris cu majuscule: CAIET DE LECTII 2015. N-au trecut două zile că am întors foaia și am început: 11 ian 2015: “Azi am învățat că…”.

Din experiența mea, problemele obișnuiesc să te viziteze de atâtea ori până când ți-ai învățat lecția. E bine ca data viitoare să fii pregătit. Poți da vina pe ce vrei tu, în final un om matur e un nătărău care și-a învățat lecțiile.