După 6 ani

Tocmai m-a încercat un sentiment de bărbăție cumpătată și un echilibru pe care țin minte că l-am mai simțit acum 6 ani. Atunci, la fel ca acum, mă întorceam acasă după o perioadă mai învolburată de care nu vreau să-mi amintesc.

6 ani. Dacă nu căutam articolul aș fi putut jura că au trecut doar trei. Și ce ciudat: tot luna iulie, tot aceeași perioadă. Citesc articolul și zâmbesc la gândul că parcă știam mai multe atunci. Sau poate că eram doar naiv. N-ai cum să-ți plănuiești toată viața. Atunci vroiam doar să fiu un programator de firmă de apartament. Oare dacă i-aș spune acelui copil că va ajunge prin Berlin s-ar bucura sau mi-ar spune că am fost prost?

Nu, nu mai am aroganța să-mi plănuiesc viața. E mult mai simplu să știu ce fel de bărbat voi fi. Și acum pentru prima oară în 6 ani mi-am regăsit echilibrul. Acum știu cine vreau să fiu :)