Câte cărți să citești pe an?


Mă întreabă un coleg zilele trecute care ar fi doza recomandată de cărți pe an. El spunea că își propune să citească anual 12 cărți, câte una pe lună. Din păcate dă fail de fiecare dată, însă, spune el, 12 ar fi numărul ideal.
[…]

Cărți electronice la reducere

De când mi-am luat Kindle citesc doar cărți electronice ca să evit aglomerarea în camera mea de spartan. BookBub e un site care îți trimite alerte zilnice cu cărți electronice la reducere de pe diverse platforme.

Să fiu sincer, încă nu mi-am luat niciuna prin ei. Am văzut titluri tentante, dar momentan am alte cărți pe listă. Însă cred că merită o înregistrare, prețurile sunt foarte mici.

Restaurația PSD

4 minute a fost timpul în care s-a respins ordonanța care interzicea “printre altele, directorilor de spitale să-și angajeze rudele sau să obțină beneficii de la furnizorii unității”. La fel ca în Educație, PSD are un avânt îngrozitor. Plus că se pregătesc și pentru o lege a grațierii.
Dacă fac asta în două săptămâni, închipuiți-vă ce înseamnă 4 ani cu PSD.

Mi-ar plăcea să cred că oamenii vor ieși la un moment dat în stradă, dar să fim serioși, trebuie să se lase cu morți ca în Colectiv pentru ca poporul ăsta adormit să se deranjeze să iasă în stradă.

Care e treaba cu Coldea

Bunul simț al oricărui om decent din țara asta ar trebui să tragă un semnal de alarmă. De ce se bucură ăștia așa? Până acum tot ce a spus Ghiță s-a dovedit a fi fals. Chiar și filmarea aia cu Coldea, nu e de pe o cameră de supraveghere, cum pretinde a fi (camera e mișcată, e o filmare “din mînă“) e o filmare făcută neclară la montaj. De ce mustăcește Dragnea la Antena 3 când spune că Hellvig și Coldea au lucrat foarte bine împreună? De ce îl ridică în slăvi Gușă pe Hellvig la Realitatea? De ce se bucură Băsescu, Andronic, Udrea, Bica? Ce e Binomul pe care toți aceștia îl acuză și ce rol a jucat acest misterios personaj SRI de i-a enervat pe toți ăștia trimiși în judecată sau deja condamnați, ei, neamurile sau patronii lor?

sursa

Job: Când știu că o soluție e bună


Lucrez într-un domeniu în care o bună parte din timp îl petrec discutând soluții. Cu mine însumi sau cu ceilalți. Unele soluții vin ușor, altele necesită câteva meeting-uri, răbdare și stomac. Se întâmplă uneori să se lase și cu orgolii rănite. Un coleg n-a mai vorbit cu mine vreo două săptămâni doar pentru că n-am vrut să-i accept ceva modificări. Mai târziu îmi explicase că trebuia să meargă în concediu a doua zi și n-a vrut să mai modifice încă o dată codul.
[…]

De ce s-ar putea să nu mă mai întorc


Îmi place să mă întorc în România și să văd că nimic nu s-a schimbat. Poate că am traume din copilărie când am citit “Tinerețe fără de bătrânețe și viață fără de moarte”, însă mi-e groază de clipa când am să mă întorc și-am să observ că părinții mi-au îmbătrânit. Când vin acasă, mă uit atent la fețele lor părintești și încep să caut un rid nou cu groaza unui om care știe el bine că cineva e după colț gata să-i facă rău.
[…]

Cărți citite în 2016

Tech

Deși nu e o carte tehnică, Inside Apple are legătură cu tehnologia. Scurtă și la obiect, mi-a plăcut destul de mult încât să comand și biografia lui Steve Jobs. În rest The Way To Go e o carte practică cu exerciții în Golang, iar Scalability Rules nu m-a pasionat în mod special, dar merită citită dacă lucrați în web development.

Scalability Rules: 50 Principles for Scaling Web Sites
The Way To Go: A Thorough Introduction To The Go Programming Language
Inside Apple: How America’s Most Admired–and Secretive–Company Really Works

Filozofie

La începutul anului am citit destul de mult despre zen și stoicism. Deși îndepărtate geografic, filozofiile se aseamănă și v-aș recomanda să începeți cu care vreți, toate cărțile sunt abordabile.

Nu vă lăsați speriați de cuvântul filozofie. Cu atâtea tâmpenii pe social media merită să învățăm cum să trăim și să ne înțelegem viața. Găsesc filozofia mult mai utilă și de substanță decât rahaturile motivaționale din ziua de azi.

Eastern Wisdom, Modern Life: Collected Talks: 1960-1969
The Way of Zen
Art of Living: The Classical Manual on Virtue, Happiness, and Effectiveness
Discourses, Fragments, Handbook
Musonius Rufus: Lectures and Sayings
A Guide to the Good Life: The Ancient Art of Stoic Joy
The Spirit of Zen: A Way of Life, Work, and Art in the Far East
Letters from a Stoic

Biografii

Am mai scris de atâtea ori: trebuie să citești biografii. Înveți atât de multe din viața oamenilor remarcabili. Aproape simt că trișez la câte chestii utile primesc pe tavă când citesc o biografie.

Mi-a plăcut în mod special biografia lui Steve Jobs. Nu mi-a plăcut niciodată de el, însă cartea m-a ținut curios pe tot parcursul ei. Cea a lui Warren Buffet am citit-o doar pentru că mă plictiseam în vacanța de iarnă, nu m-a impresionat în mod special.

Steve Jobs
The Snowball: Warren Buffett and the Business of Life

Dezvoltare personală

Că tot vorbeam mai sus de rahaturi motivaționale, Awaken the Giant Within e destul de plină de clișee gen Tony Robbins. Cu toate astea, unele capitole mi-au plăcut și dacă n-aveți ce face în drum spre lucru o recomand. Relationship Breaktrough am luat-o într-un moment în care vroiam să fac un efort într-o relație abia începută. Te ajută să înțelegi mai bine dinamica dintre oameni, dar tipa cu care eram tocmai mi-a dat papucii așa că nu bag mâna în foc pentru ea.

Awaken the Giant Within
Allen Carr’s Easy Way To Stop Smoking
Relationship Breakthrough: How to Create Outstanding Relationships in Every Area of Your Life

Cam astea sunt cărțile de pe anul 2016. Anul acesta l-am început cu biografia lui Benjamin Franklin. Iubesc atât de mult biografiile încât s-ar putea să-mi fac un obicei din a începe anul cu o biografie.

Dacă sunt cărți care v-au fermecat în mod special mi-ar plăcea să vă citesc recomandările într-un comentariu. Spor la citit!

sursa FOTO

Ce am făcut în 2016

Citeam comentariile din articolul lui Zoso și dacă tot am scris atât de puțin anul acesta, mă gândeam să compensez cu un articol despre anul care tocmai se termină. Am să scriu despre lucrurile bune care s-au întâmplat.

Oricât de ciudat a fost anul acesta, din fericire n-am făcut nimic rău care nu se poate repara. Mai am lucruri la care pot lucra, însă îmi convine: pasionat fiind de dezvoltarea personală îmi face plăcere să îmbunătățesc chestii. Așadar să le luăm pe rând:

Sănătate

1. Mi-am făcut abonament la sală. 

În februarie mi-am făcut abonament la o sală de fitness aflată la 5 minute distanță de birou. Prețul a fost mai piperat, dar distanța și calitatea serviciilor m-a convins să-mi reînnoiesc abonamentul și pe anul viitor. Deși am absentat pe toată perioada verii, mi-am creat o rutină și acum simt că n-aș putea rezista fără să merg cel puțin de două ori pe săptămână. În 2017 intenționez să mă apuc mai serios de programul acesta.

Dacă mai sunt cititori ai acestui blog care lucrează 8 ore la birou îi sfătuiesc serios să se apuce de un sport. Nu ca să arate mai bine sau să dea kilograme jos; fizic n-aș putea spune că am făcut minuni cu corpul meu, însă energia din timpul zilei face toți banii. Ani de zile veneam de la lucru obosit și primul lucru pe care-l făceam era să mă arunc în pat, prea obosit să mai fac ceva. Sportul a schimbat asta.

2. Am redus ieșirile din cluburi

Când m-am mutat în Berlin, singurul lucru pe care-l știam face era să chefuiesc în fiecare week-end prin cluburi/baruri. Dincolo de faptul că aruncam o grămadă de bani, nu mi-a făcut bine nici la energia din săptămâna viitoare. Mi-am pierdut multe weekend-uri dormind mahmur.

Ca să vă faceți o idee, închipuiți-vă că e un bar în care atunci când intru mă salută toți barmanii, nu mai plătesc garderoba și când rămân fără bani îmi dau un whisky gratis și dacă țin neapărat pot bea pe caiet. Pe caiet! Ca ultimul bețiv al satului :D

Cu toate astea nu regret nimic. Am cunoscut oameni faini, am petrecut nopți legendare și m-am simțit acasă. Poate alții care s-au mutat într-un oraș nou n-au avut norocul ăsta. Dacă cineva din Berlin e curios, acesta e barul.

3. Aproape m-am lăsat de fumat

Asta înseamnă că n-am fumat vreo 7 luni, apoi la un chef cu firma totul s-a dus pe apa sâmbetei. Cu toate astea am învățat că sunt în stare să mă las. Și în 2017 asta va fi prioritatea mea nr. 1 pe sănătate.

Carieră

1. Nu mi-am dat demisia

Cine mă cunoaște știe că n-am nici cea mai mică reticență când vine vorba de schimbat joburi. Acum însă am găsit jobul în care cu toate provocările(și har Domnului au fost destule) am rămas. Sunt convis că asta se datorează pregătirii colegilor(e cel mai bun cod pe care am lucrat în 5 ani) și creșterii rezistenței mele la stres. N-am nicio intenție să plec altundeva, dar nu știi niciodată :)

2. Am primit o mărire

Motivul principal pentru care m-am mutat aici a fost unul financiar. Așa că o mărire e tot timpul bine-venită. 60k brut pe an e cam limita la un Senior PHP developer în Berlin și o sumă suficient de mare care îmi permite să nu mă mai gândesc la mai mult. Sunt mulțumit, m-aș mulțumi și cu mai puțin.

3. Am devenit un om de bază

Pentru că proiectul a fost început de la zero am avut șansa să lucrez pe chestii noi care altădată mi se păreau complicate. După ce colegul de echipă a devenit team lead am fost cel care a programat cel mai mult în echipa mea, lucru care m-a ajutat să-mi depășesc limitele și să capăt încredere în mine. Recent, CTO-ul mi-a spus că mă apreciază știind că atunci când e o problemă știe că poate apela la mine cu întrebări.

Ăsta e un lucru important pentru mine pentru că în noul an vroiam să mă concentrez tot pe partea asta: să fiu un om de bază. Cine a lucrat în echipe știe că atunci când apare o problemă serioasă, deși sunt 10 oameni în echipă, întotdeauna sunt aceiași 2-3 oameni la care apelează lumea pentru că ei au răspunsurile, iar aceeași 2-3 oameni sunt primii care încep să atace o problemă. Eu asta vreau, să fiu unul din acei 2-3 oameni.

4. Am învățat un limbaj nou de programare

M-am decis ca anul acesta să învăț Golang. Am început cu un curs de Todd McLeod, apoi în timp ce citeam cartea The Way to Go, am reușit să finalizez două proiecte: jobber – tool ce caută automat joburi din Berlin și dave un tool de reminders, focus ș.a.m.d.

Am să continui în 2017 cu astfel de proiecte. Scopul lor nu e nicidecum să fie perfecte sau să fie lansate în production. Le fac doar ca să mă obișnuiesc cu limbajul și să exersez tehnicile noi pe care le citesc. Cred că cititul în paralel cu exersatul pe astfel de proiecte sunt perfecte pentru a învăța orice limbaj de programare.

5. Mi-a revenit pofta de învățat

Activitatea de pe Github vorbește de la sine: cu excepția vacanței, de prin Octombrie am început să programez din nou în timpul liber cu plăcere. Am început cu puțin, apoi cu timpul a devenit obișnuință și apoi o ușoară dependență.

Pe cine crede că îi lipsește asta îl sfătuiesc să înceapă cu cel mai mic lucru care îi face plăcere. Sunt convins că n-o să folosesc anul acesta Golang, însă n-am nicio motivație să învăț ceva ce nu mă pasionează. La anul, intenționez să continui cu alte cursuri online și poate încă un limbaj de programare. Însă n-am să-mi fac nicio listă cu tehnologiile pe care vreau să le învăț. O să încep cu ceva ce mă face curios. Habar n-am ce o să învăț la anul, dar știu că o să-mi placă.

Personal

1. M-am schimbat

Am simțit asta de pe la jumătatea anului. Poate că și unele articole au reflectat asta(unu, doi, trei), însă un prieten mi-a confirmat asta când mă aflam în România cu prietenii și le-a spus tuturor că m-am schimbat mult față de cum eram înainte.

N-am să mint, când a spus asta aproape mi-au dat lacrimile. Asta e foarte important pentru mine: să devin un om mai bun. Dincolo de partea financiară, mi-am promis că în Berlin o să profit de timpul petrecut singur ca să mă schimb. Am simțit că o fac, dar am vrut ca și alții să observe. N-am căutat niciodată validare din partea celorlalți, dar am vrut ca lumea să observe că m-am schimbat.

Încă mai am chestii la care am de lucrat, încă sunt impulsiv, încă mă nemulțumesc chestii dintr-un perfecționism idiot, dar ce am reușit în ultimul an mă face să cred că sunt în stare să-mi schimb percepția despre multe lucruri. Veți fi uimiți să observați câte probleme apar doar din percepția pe care o aveți despre anumite lucruri.

2. Am citit 16 cărți

Cumpăratul unui Kindle a fost probabil cea mai bună investiție pe care am făcut-o anul acesta. Oricât mi-ar plăcea cărțile în format fizic, un Kindle e mult mai practic. Citesc peste tot: în metrou, când aștept să intru la dentist, chiar și când liftul întârzie. Poate aș fi putut citit mai mult. Dar dacă iau ultimii 3 ani realizez că anul acesta a fost un come back mulțumitor.

La fel ca și tehnologiile pe care le învăț, nu-mi fac listă de cărți pe care să le citesc. Aleg cartea care cred eu că o să-mi placă. Am pe e-mail o listă de cărți care mi se par interesante și când vine momentul aleg una care mă pasionează. Dacă faceți la fel veți observa că unele cărți nu mai par atât de interesante ca acum 6 luni.

3. Am pus deoparte niște bani

Mi-am atins target-ul de economii anuale, iar MoneyTablet – o aplicație făcută special pentru nevoile mele mă ajută să țin evidența obiceiurilor mele financiare. La sfârșitul fiecărei luni analizez pe ce am dat banii și îmi propun scopuri simple pe care să le urmez. Dacă la sfârșitul lunii te întrebi pe ce s-au dus banii te-aș sfătui să începi să ții evidența cheltuielilor. O să rămâi uimit câte cheltuieli ai putea evita.

4. Am început să meditez

De la jumătatea acestui an am început să meditez constant. O fac înainte să merg la lucru și seara înainte de somn, uneori și în week-end și cred că sunt cele mai bine folosite 20 de minute pe zi. Eu sunt mai impulsiv din fire și întorc pe toate fețele cel mai mărunt lucru. Meditația m-a ajutat să mă distanțez de probleme și să nu mai sar cu capul înainte ori de câte ori se întâmplă ceva rău.

Dacă cineva vrea să vadă cum e, îi recomand aplicația Headspace.

***

Cam astea mi-au fost realizările pe 2016. A fost un an bun, sunt mulțumit și recunoscător că n-am avut parte de nicio nenorocire. Nu mi-am propus nimic din cele de mai sus din ianuarie, pur și simplu mi-am propus scopuri mici de-a lungul anului. Rezoluțiile de an nou sunt utile, te ajută să ai “a bigger picture”, dar nu cred că trebuie să te critici dacă nu le îndeplinești și nici să-ți fie frică să adaugi altele de-a lungul anului. Cu siguranță am să-mi propun direcții în care vreau să mă dezvolt în anul următor, însă am să mă analizez constant și o să-mi adjustez scopurile de-a lungul anului.

Un An Nou mai bun vă doresc și-mi cer scuze că am scris atât de puțin în anul acesta :) Poate la anul o să simt nevoia să spun mai multe. Să fiți sănătoși!

sursa FOTO

Despre suflet

Urăsc small talk-ul din două motive.

Pentru început, lumea îl folosește cu scopul evident de evita orice apropiere de persoana pe care o întâlnește. Cum ți-a fost week-endul? Băi, ce vreme urâtă e afară, Doamne ferește să ne apropiem, hai să vorbim ceva banal până ne despărțim. E o goliciune tacită pe care nu prea vrem s-o dezvăluim sau s-o vedem. Vremea e un subiect mult mai ușor. Deși n-am înțeles niciodată de ce alegem vremea ca subiect de conversație. E un subiect banal, folosit atât de des încât știm amândoi că e ridicol. Dar mai bine cădem în ridicol decât să ne dezvăluim unul altuia. Doamne ferește!

În al doilea rând, oricât de banal aș părea, am subiecte mult mai faine de povestit cu mine însumi. Subiecte pe care nu vreau să le întrerup. De exemplu, în dimineața asta mă gândeam la suflet. Acum nu vă gândiți că mă gândesc tot timpul la subiecte grele. Mai fac pauze, mă gândesc la șosete, la pantaloni rupți, la sex, Doamne cât mă gândesc la sex. Dar uneori mă gândesc la suflet. Și încercând să-mi dau seama ce naiba e sufletul mi-am zis că trebuie să fie lucrul ăla unic și intrisec al tuturora. Acum, unii suntem invidioși, fricoși, zgârciți, miloși sau libidinoși. Dar chestia aia comună, ascunsă după vălurile oricărei personalități e musai sufletul.

Hazliu că singurul lucru comun pe care mai că l-am putea arăta cu degetul nu-l putem exprima în cuvinte. Și de-asta apelăm la artă. Arta e unul din puținele lucruri care ne freacă de pereții sufletului. Un individ s-ar putea întreba cum un lucru exterior precum arta, îți poate arăta ce e in sufletul tău. Însă sufletul nu-i ceva ce-ți aparține. Noi suntem în suflet ca într-o încăpere întunecoasă pe care nu o prea distingem doar atingem din când în când extazul când ne frecăm de pereții acesteia. Bunăoara, clipa asta: