Ce am învățat în acest an

Am învățat că sunt o țeavă înfundată cu vată sticlată. De-a lungul anilor, problemele pe care nu le confrunți rămân acolo undeva și se adună într-un pâlc mizerabil și gros. Când începi să faci curățenie e neplăcut și dai de lucruri de care nici măcar n-ai avut habar, dar tot e mai bine decât să trăiești o viață cu nodul ăla.

Am învățat că încă mai trăiește copilul din mine. Și că trebuie să vorbesc cu el, să-l țin de mână, să-i scriu și să-i spun cât de mult îl iubesc și cât de mândru sunt de el. Și că n-a meritat nimic din ce a îndurat, dar că acum totul va fi bine pentru că sunt eu lângă el.

Am învățat că nu e destul să ierți oamenii pentru ce ți-au făcut, trebuie să-i ierți și pentru ce crezi că ți-au făcut. Dacă ar exista o probă de sărit la concluzii, aș fi campion. Judec rapid și trag concluzii din cele mai mărunte chestii pe care le fac oamenii. Și mă supăr pe fapte care cel mai probabil nu s-au întâmplat deloc.
Am învățat că atunci când începi să ierți oamenii pentru lucrurile pe care nu ți le-au făcut, dai de o libertate de care nici nu aveai habar că există.

Am învățat că mai am o prăpastie de lucruri de învățat despre mine. Până anul trecut eram convins că mă cunosc destul de bine. De parcă mă aflam într-o casă pe care o cunoșteam în cele mai mici amănunte. Până am dat peste o ușă care mi-a arătat că mai e ditai căsoiul de descoperit.

Am învățat că life sucks, but that’s OK. Because life sucks for everyone. Și că scopul vieții nu e deloc să cauți fericirea. De fapt nu-i niciun scop, dar oamenii nu vor să audă asta, pentru că li s-ar dărâma sistemul de iluzii la care au muncit o viață întreagă. Așa că e mai bine să nu le zici asta.

Am învățat că atunci când împlinești 29 de ani, nu începi al 29-lea an din viață, ci al 30-lea. Încă tot nu mi-am revenit după asta.

4 thoughts on “Ce am învățat în acest an

  1. Cozar Mariana says:

    Frumos ,minunat si mare adevar in tot ce ai scris se potriveste si pentru altii

  2. innu says:

    Zuzu, să nu te superi niciodată pe foștii tăi prieteni! Știi vorba aia: oamenii de bun simț presară flori pe morminte! :P Acum serios, dacă am reuși să ne punem în papucii celorlalți, de multe ori și noi am reacționa asemănător.

    Și nu în ultimul rând, life is good! So, change your…”sucks” :P și fugi în căutarea fericirii! Pe orice cale, în orice zi, în fiece om care pare că o promite.

  3. Ioana says:

    La multi ani plini de inspiratie! Multumesc si pt inspiratia pe care o dai mai departe. :) Sunt curioasa daca usa de care pomenesti mai sus e o experienta in sine sau doar un fel de a spune.

  4. ZuZu says:

    @Ioana Mă bucur că îți place cum scriu :)

    Ușa de care pomeneam mai sus e experiența pe care am avut-o când am aflat niște chestii despre mine pe care nu le bănuiam :)

    Am crezut că mă cunosc în proporție de 90%, dar au fost unele lucruri de care eram foarte sigur(de ex. să locuiesc în Berlin) și de care acum nu mai sunt. Te face să te întrebi care sunt lucrurile de care ești acum foarte sigur și mâine n-o să mai fii?

    Sau nu mi-a venit să cred când am ajuns la concluzia că sunt un om nerăbdător :) Incă nu cred că mi-au trebuit 28 de ani doar ca să realizez chestia asta atât de evidentă.

    Un alt exemplu, e când am început să scriu într-un caiet des și să fiu foarte sincer pentru că oricum nimeni n-o să citească rândurile alea. Si scriind acolo am aflat multe despre mine, chestii pe care le-am tinut in mine si vroiau sa iasa la suprafata de atatia ani :)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *