Relația cu tine e ca o căsătorie aranjată

Nu-mi amintesc să nu-mi fi plăcut de mine când eram mic. Cred că așa erau toți copiii. Deși plângeai de rupeai, că nah, uite în ce fucked up world ai venit, nu cred că nu te suportai pe tine însuți.

Apoi, când crești suficient de mare ca să-i înțelegi, părinții îți fac cunoștință cu noul tu. Felul în care va trebui să te comporți de acum înainte, ce e bine și ce e rău, ce sentimente să manifești și ce sentimente să le ții bine încuiate.

They fuck you up, your mum and dad.   
They may not mean to, but they do.   
They fill you with the faults they had
And add some extra, just for you.

But they were fucked up in their turn
By fools in old-style hats and coats,   
Who half the time were soppy-stern
And half at one another’s throats.

Man hands on misery to man.
It deepens like a coastal shelf.
Get out as early as you can,
And don’t have any kids yourself.

Philip Larkin, This be the verse

Așa că ești obligat să trăiești cu noul tu care, depinde de norocul fiecăruia, te va fute la cap mai mult sau mai puțin. Cam ca într-o căsătorie aranjată.

Într-o căsătorie aranjată ai două opțiuni: fie trăiești în resentiment cu o furie tăcută că ai fi putut fi cu cineva mai bun, mai deștept și mai frumos. Fie începi să-l cunoști pe celălalt, să-i accepți defectele și să-i iubești calitățile. Un leap of faith spre o posibilă fericire.


Leave a Reply

Your e-mail address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.