O glumă proastă

Russian Doll e un serial colorat produs de Netflix în care Nadia, personajul principal, moare în seara petrecerii sale de naștere, iar apoi se trezește înapoi la începutul petrecerii. Chestie care pare a se repeta la nesfârșit.

E de urmărit reacția Nadiei. La început crede că și-a dat nașpa de la droguri, apoi se întreabă dacă nu cumva a înnebunit. Abia când întâlnește alt personaj căruia i se întâmplă același lucru, se gândește că poate toată treaba e un puzzle care trebuie descifrat.

În toată șarada, n-ai cum să nu empatizezi cu Nadia. La fel ca ea, ai impresia că cineva îi face o farsă. Toate ingredientele unei glume proaste sunt acolo: nu e nostimă și se repetă. Aproape simți cum după tot acel decor din lumea Nadiei e o prezență cu-n rânjet până la urechi.

Ai simțit vreodată asta?

***

Ieri, în timp ce mă schimbam la vestiar după sală, mă gândeam cum ar fi să rup tăcerea și să le spun tipilor din jur:

-Băi, voi v-ați gândit vreodată ce căutăm aici?

-Ce întrebare îi asta? Venim să fim sănătoși, să punem mușchi, să alea-alea.

-Să futeeem, ar hăhăi cineva din spatele tipilor în boxeri.

-Nu măi, nu aici. Aici, aici pe lumea asta. Ce căcat îi toată chestia asta din jur?

Gândește-te: nu te-a întrebat nimeni dacă vrei să te naști în lumea asta. Plus că trebuie să te zbați ca să trăiești. Să vii la sală. Devreme, că apoi fugi la lucru. Unde stai 8 ore din care lucrezi 4. Dacă ai noroc. După lucru, cum ți-e norocul, bagi un Netflix, o bere, un somn, o puță. Apoi, o iei de la capăt a doua zi.

Și tot așa până mori. Indiferent cât succes vei avea, indiferent cât de sănătos ai ținut să fii în timpul vieții, într-un final vei muri.

Cine plm a ales asta? Cine a avut libertatea și nesimțirea să pună condițiile astea? Ca să ce?

Nu auzi că cineva e după decor și râde? Când o comiți rău, auzi cum pufnește, dar se oprește forțat. Ca să nu te prinzi de el. Ca nu cumva să i se întrerupă gluma.

Râde. La începutul anului când îți scrii rezoluțiile, când te îndrăgostești din nou și-ți spui că acum o să țină, sau când îți ștergi Tinder-ul pentru că e o tâmpenie urmând să-l instalezi din nou după o lună. Când te gândești că avansarea în carieră există cu adevărat. Când te prefaci că ești altfel pentru că știi că dacă ar afla cine ești cu adevărat ar fugi mâncând pământul, când iei vitamine, când îți dă seen și-ți spui că e ocupată, dar o să-ți scrie în curând, când pui bani la Pilonul 2, când te gândești că și mâine e o zi sau când crezi că autorul chiar a vrut sa zică ceva.

– Păi și ce să facem boss? Că suntem blocați aici?

Eu? Eu refuz să joc după regulile unui joc în care n-am vrut să fiu de la bun început. Refuz să fiu amuzamentul unui idiot care n-a avut nici măcar imaginația să facă un joc în care poți câștiga. De fapt, abia când te oprești din joc începi să aduni puncte.

De câte ori nu-i mai faci jocul nu se mai aude nimic după cortină, nu mai râde nimeni. Tace și speră că jocul se va corecta. La urma urmei el a făcut jocul.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.